2. Ziua şcolii – 6 ianuarie
În urmă cu opt ani, cadrele didactice şi conducerea şcolii au hotărât ca ziua de 6 ianuarie – ziua naşterii scriitorului Ionel Teodoreanu – să fie Ziua Şcolii. Pregătirile pentru Ziua Şcolii încep cu o lună înainte şi însumează sute de ore de muncă susţinută, de pregătiri, de eforturi, atât din partea învăţătorilor şi a profesorilor, cât şi din partea elevilor.
Acest lucru presupune:
· alegerea celor 10 gazde – Ioneii – (5 fete şi 5 băieţi din clasa a VIII-a), care vor îndruma oaspeţii, vor da explicaţii asupra activităţilor ce urmează a se desfăşura şi vor ţine companie invitaţilor. Tot ei vor oferi Programul Zilei Şcolii, un calendar creştin ortodox pentru ziua de Bobotează (6 ianuarie) şi un carneţel personalizat fiecărui oaspete.
Cei zece se numesc Ionel şi Ionela, după numele scriitorului care dă numele şcolii. Ei au fost aleşi în urma unui concurs de frumuseţe, fiind ultimii cinci finalişti. Sunt îmbrăcaţi – pe cheltuiala lor – în ţinute elegante: băieţii poartă frac, iar fetele rochii lungi.
· tipărirea a peste două sute de programe cu activităţile ce au loc
· trimiterea invitaţiilor tuturor cadrelor didactice din sector, inspectoratului şcolar, primăriei de sector, etc.
· realizarea unor caiete cu tot ceea ce este reprezentativ în şcoală
· pregătirea activităţilor didactice, etc.
6 ianuarie, ora 8, Şcoala Nr.36 – Ionel Teodoreanu:
Totul sclipeşte de curăţenie. Pretutindeni domneşte zarva şi neliniştea. Cum intri pe uşă ţi se oferă Programul Zilei Şcolii, calendarul creştin-ortodox de Bobotează şi carneţelul personalizat, cu care vei puncta cea mai interesantă activitate la care ai asistat, vei putea să te numeri printre oaspeţii unor clase, etc. Un Ionel sau o Ionela, gazdele şcolii, te vor îndruma la parter, pe hol, unde vei putea vedea expoziţiile tematice de pictură, sculptură, ceramică, fotografie sau literatură. Pe pereţi vei descoperi sute de diplome câştigate de elevi şi cadre didactice la festivalurile şi concursurile la care au participat în anul care a trecut.
După sosirea tuturor invitaţilor, doamna director deschide oficial Ziua Şcolii, invitând toţi participanţii să se orienteze asupra programului, până la ora 13. De la ora 9 la 11 sunt activităţi destinate claselor I-IV, iar de la ora 11 la 13 participă clasele V-VIII. Fiecare activitate poate dura cel mult douăzeci de minute. Fiindcă se derulează simultan, uşile claselor sunt în permanenţă deschise şi oricine doreşte poate intra, la fel de bine cum oricine poate să plece dacă nu este interesat. Cei care doresc sunt invitaţi să participe la cercurile de pictură, sculptură, grafică şi ceramică sau să alerge la ştafetă alături de elevi. Persoanele care susţin că au ureche muzicală sunt aşteptate să cânte în Corul ad-hoc, iar cei care ştiu să rezolve probleme distractive de matematică, făcute de elevi, primesc diploma „Ai prins-o şi p-asta din zbor”.
În dreptul fiecărei uşi există o urnă mobilă. Invitaţii (elevi, profesori, părinţi, ministru, etc.) trebuie să rupă o filă din carneţelul personalizat şi să o introducă în urnă, spre a-şi valida prezenţa. La final, clasa care va avea cei mai mulţi invitaţi va câştiga diploma „Ziua Şcolii”. Pe o scară de la 1 la 5 invitaţii vor acorda puncte activităţilor la care participă, astfel încât să existe şi cea mai interesantă lecţie, premiată cu diploma „Vezi că poţi! Totul e să vrei!” De asemenea, cei care asistă pot interveni cu întrebări, completări sau chiar sugestii.
Când clopoţelul sună, la ora 13 fix, toate activităţile trebuie să se fi încheiat. Clasele care nu s-au sincronizat primesc diploma codaşilor. Luată de două ori la rând, aceasta aduce descalificarea lor pentru anul următor.
Urmează apoi câteva minute în care preotul vorbeşte despre însemnătatea zilei de Bobotează, sfinţeşte toate apele şcolii, dă cu agheasmă prin clase şi împarte anafură celor care nu au mâncat nimic încă. După aceea, elevii pleacă acasă, iar cadrele didactice rămân în cancelarie. Urmează dezmăţul…
O firmă de catering umple mesele cu fel de fel de bunătăţi şi preţ de jumătate de oră nu se aude nici musca. Obosiţi şi miluiţi, profesorii mănâncă cu viteza a patra, de parc-ar fi ultima masă creştinească la care participă. O dată burţile puse la cale, sticlele cu băutură încep să se golească, iar atmosfera să se destindă. Se spun bancuri, se râde, se dansează pe mese, se cântă şi mai spre seară se lasă şi cu striptease. Spre miezul nopţii, vajnicul prof de mate devine un mieluşel blând, care reuşeşte să lăcrimeze ascultând „Sarmalele reci”; profa de română – care-a urât din răsputeri manelele şi a dat multe note de doi celor care le ascultau – cântă alături de Guţă ultimul său hit de pe albumul „Femei XXL”; iar temutul profesor de istorie îşi bagă ceva în guvern.
În fond şi la urma urmei şi dascălii sunt oameni, iar de Ziua Şcolii devin chiar mai umani decât umanitatea însăşi.
